Joi, 21 Septembrie 2017
Primăria orașului Geoagiu
Primăria orașului Geoagiu-Colegiul Tehnic Agricol "Alexandru Borza"
Primăria orașului Geoagiu - termele romane, izvorul termal și drumul roman
Primăria orașului Geoagiu - casa memorială Aurel Vlaicu și bustul marelui aviator
A+ R A-
Ultimele hotărâri ale Consilului local/Dispoziții ale Primarului
            Pentru mai multe hotărâri consultaţi arhiva
Dispoziția primarului nr.448 din 04/09/2017 - D I S P O Z I T I A nr. 448 / 2017 privind convocarea în ședință extraordinară a Consiliului local Geoagiu pentru data de 07.09.2017, ora 11
Dispoziția primarului nr.328 din 19/07/2017 - D I S P O Z I T I A nr. 328 / 2017 privind convocarea in sedinta ordinara a Consiliului Local Geoagiu pentru data de 26.07.2017, ora 11,00
Dispoziția primarului nr.290 din 19/06/2017 - D I S P O Z I T I A nr. 290 / 2017 privind convocarea in sedinta ordinara a Consiliului Local Geoagiu pentru data de 30.06.2017, ora 11,00
Dispoziția primarului nr.222 din 15/05/2017 - Dispozitia privind convocarea in sedinta ordinara a Consiliului Local Geoagiu pentru data de 24.05.2017, ora 11,00
Dispoziția primarului nr.207 din 21/04/2017 - privind convocarea in sedinta ordinara a Consiliului Local Geoagiu pentru data de 26.04.2017, ora 11,00

PERSONALITĂȚILE ORAȘULUI GEOAGIU

 

 

 

1. ION BUDAI DELEANU (n. 6 ianuarie 1760, satul Cigmău, orașul Geoagiu, județul Hunedoara - decedat 24 august 1820, Lemberg, azi Lwow -Ucraina). 

Primul din cei 10 copii ai preotului Solomon Budai.

1770-1777 - Studiile elementare le face în satul natal. În anul 1777 este înscris la Facultatea de filozofie din Viena, obținând în anul următor o bursă la Colegiul Sf Barbara.

1783-1784 – Ca bursier își încheie studiile de filosofie și le continuă până în anul 1783 cu studii teologice. La Barbareum, se află în raza de influență a prefectului de studii S. Micu și a colegilor de seminar Gh. Șincai și P. Maior. Scurtă vreme prefect de studii la Blaj, revine la sfărșitul anului 1784 la Viena, urmând se pare cursurile facultății de drept. Se întreține funcționând ca psalt la Biserica Sf. Barbara și copist cu ziua la Cancelaria Consiliului Aulic de Război (traducător), funcție cerută de realizarea politicii iluministe a lui Iosif II.

1786 – Pe lângă o „Carte trebuincioasă pentru dascălii școlilor de jos”, traduce Codul Civil și Codul Penal.

1790-1791 - O absență de 6 luni de la Tribunalul din Lwow a dat naștere ipotezei că Budai Deleanu s-ar fi putut afla în acest timp în Transilvania și ar fi putut contribui la elaborarea Suplex-ului. I s-au mai atribuit, recent, două importante lucrări cu caracter politic: „O combatere anonimă a comentariilor lui Eder la Suplex” , care dovedește depășirea ideologiei „Suplex-ului” în sensul unei gândiri revoluționare și a unei concepții istorice moderne, și un memoriu confidențial în favoarea națiunii române adresat Împăratului în anul 1804.

1800-1812 - Termină prima variantă a „Țiganiadei”, tălmăcește, la Lwow „Noul Cod Penal” și „Noul Cod Civil”.

Duce la bun sfărșit cea de-a doua variantă a „Țiganiadei”. Ca răspuns la o solicitare oficială, întocmește memoriul „Kurzgefasste Bemerkungen uber Bukovina”, de fapt o monografie a Regiunii. În linia preocupărilor generale ale Școlii Ardelene, depășindu-și însă contemporanii prin orizont cultural și prin modernitatea concepției, Budai Deleanu a lăsat un manuscris, o bogată opera istorică („De originbus populorum Transylvaniae”), lingvistică („Temeiurile gramaticii românești” cu o primă redactare latină, din 1812, „Fundamenta grammatices linguae romaenicae”, „Dascălul românesc pentru temeiul gramaticii românești”) și lexicografica (un „Lexico românesc-nemțesc”, început încă la Viena, fragmente din proiectatele dicționare german, francez, latin-român, român-latin, și dintr-un dicționar de neologisme, „Lexicon pentru cărturari”).

Dacă prin opera sa istorică și ligvistică, subordonată ideii de unitate națională, Budai Deleanu împlinește, modernizându-l, programul cultural iluminist al Școlii Ardelene, prin opera sa poetica (Poemul neterminat „Trei viteji” și , mai ales, „Țiganiada”) el depășește acest program și nu dă literaturii române moderne doar un punct de pornire, ci și prima ei capodoperă, comparabilă cu, creații europene de valoare universale.

1820 - la 24 august, poetul I. Budai Deleanu se stinge din viață la, Lwow.

În anul 2001 la data de 05 iunie, devine CETĂȚEAN DE ONOARE (post-mortem) al orașului Geoagiu.
 

Gavril Todica 2. GAVRIL TODICA – (n.1877 – d.1946) cercetător și publicist, fiu de țărani din Iclodu Mare, jud. Cluj, s-a născut în 3 februarie 1877 intr-o familie cu 13 copii. A urmat cursurile secundare la mai multe licee din Ardeal: Gherla, Năsăud, Dej, Bistrița, Brașov și Alba Iulia. Continuă studiile universitare la Altemberg/Germania și din 1905 se stabilește la Geoagiu, fucționând până în 1924 ca și contabil la Banca „Geogeană” din localitate. Între timp se înfaptuiește Marea Unire din 1918 și poporul român împilat ajunge la libertate și își poate afirma valorile. De acum înainte, Todica își concretizează veleitățile de cercetător și popularizator al științelor, astronom și publicist. Crezul său era logic și sănătos. Astfel, într-un studiu scria: „toți trebuie să râvnim spre adevar și orice educație trebuie întemeiată pe știință.”Gavril Todica nu a neglijat literatura, dar a susținut dublarea și prin știința.

În anul 2001 la data de 05 iunie, devine CETĂȚEAN DE ONOARE (post-mortem) al orașului Geoagiu.

 

3.  POETUL - MIHAIU TRAIAN ULPIU (1880-1912) s-a născut în comuna Geoagiu, jud. Hunedoara, în anul 1880, tatăl său a fost pensionar militar, iar mama sa originară din comuna Balşa, din familia Damian.

- studiile secundare le-a făcut la Liceul Săsesc din Sibiu, iar studiile superioare la Paris și Strasburg, unde obține titlul de “Doctor în științe economice”;
- în anul 1897 publică la tipografia Minerva din Orăștie volumul de versuri „Adieri”, unde este prezentat ca un cărturar cu multa sensibilitate poetică, care a pus piatra de temelie a mişcării literare la Orăştie;

- între ani 1900-1901 a colaborat intens cu ziarul „Activitatea” din Orăştie, sub conducerea lui Aurel Munteanu;- publică articole în revistele Familia”, ,,Revista Orăștiei”, Luceafărul”;
- în anul 1903, articolul său Un curent necunoscut în literatura românească” stârnește o adevărată polemică în revista ,,Semănătorul” și ,,Lucefărul”, la care răspunde cu articolul Epistolă adresată d-lui Sextil Pușcariu”;
- s-a stabilit pentru un timp la Bucureşti, unde a lucrat la Banca Naţională a României, aici a scris în anul 1906 un tratat, în două volume, intitulat „Politica monetara a României”, lucrarea a fost considerată o operă ştiinţifică economică de valoare, a scris şi câteva cărţi în limba germană şi alte lucrări cu caracter economico – financiar;
- în anul 1907 colaborează la editarea manualului pentru clasa a IV-a gimnazială Carte de citire și gramatică latină”;
- a făcut cunoscută în România opera unor scriitori din literatura universală, cum ar fi: Gerald Hauptmann;
- a decedat în anul 1912 la Sibiu şi a fost înhumat la Orăştie, unde se află și părinţii lui.

Poeziile lui sunt pătrunse de o adâncă sensibilitate umană şi în conţinutul lor se observă o puternică influenţă eminesciană.

 „S-a stins viața falnicei Veneții
N-auzi cântări, nu vezi lumini de baluri;
Pe scări de marmură, prin vechi portaluri
Pătrunde luna, înălbind păretii"

M. Eminescu

„De mult s-au stins în vechile palate
Cântări și strigăte de veselie,
De-a dogilor mărime și trufie
Mai spune unda, care-n ziduri bate"

Traian Mihaiu

  Poeziile cuprinse în volumul „Adieri”, reflectă o gândire adâncă a poetului, o cunoaştere a stărilor sociale şi sunt expresia fidelă a unui suflet înzestrat cu o fecundă inspiraţie politică.

 Din poezia „În umbra serii"

„Mii de stele risipite
Peste cerul clar, curat
Si-o tăcere visătoare
Peste câmpuri s-a lăsat"

  Din poezia „De atâtea ori"

„Astfel chipul blând de înger
Sufletul mi-ai luminat
Dar te-ai dus și trist și singur
În durere m-ai lăsat"

  Meritul deosebit al poetului este mai ales în vederile lui artistice care a îmbrăţişat viața oamenilor umili, preocupat fiind de nevoile și lipsurile acestora, dând dovadă că a fost un clarvăzător, un umanist şi democrat convins, care a adâncit fenomenele sociale şi a cunoscut viaţa amară a muncitorilor din acele timpuri. Una din poezii este închinată marelui geniu al poeziei româneşti: Mihai Eminescu, în cuprinsul ei fiind evocată viaţa de lipsuri și mizerie a marelui poet, precum și strălucirea operei lui literare.

 „Tristă a fost viața-ți zbuciumată
Mizerii, chiar ți-au fost conducătoare,
Te apăsau în praf, da-n drumu-ți mare
Tu le-ai învins cu fruntea înaltă
Dar geniul tău-n giur de noi plutește
Și cântul tău, cu inims-ndulcește
Din neam în neam păstra-va al tău nume"

 

4. AUREL VLAICU – n. 1882 – d. 1913 – s-a născut într-o zi de primăvară, în comuna Binținți (actuala localitate Aurel Vlaicu, parte componentă a Orașului Geoagiu)

 Clasele primare le-a făcut în comuna natală, iar cele de liceu, mai intâi la Oraștie, apoi la Sibiu. In anul1902 s-a înscris la Școala Politehnică din Budapesta, iar din anul 1903 începe și frecventează cursurile Școlii Politehnice din München. In paralel, lucrează la planurile construirii unui aparat de zbor, cu aripi batante, acționate de arcuri. Anul 1908 îl găsește la Fabrica de motoare "Opel", din Russelshein. După ce construiește - în iunie 1909, în comuna natală - un planor, Vlaicu se stabilește la București.Aurel Vlaicu

Aici, sprijinit de numeroși prieteni - scriitorii Vlahuță, Emil Gârleanu, Șt. O. Iosif, George Coșbuc etc. - a construit un model de aeroplan, de dimensiuni reduse, cu care a facut o demonstrație în fața lui Spiru Haret, Ministru al Instrucțiunii. Încântat de reușită, de ideile și tenacitatea lui Vlaicu, S. Haret a insistat pe lângă forurile de resort și a obținut aprobarea pentru construirea aeroplanului "Vlaicu I", în Arsenalul armatei.

După o muncă intensă, aeroplanul, cu excepția motorului, va fi terminat în 1909. Pleacă la Paris, pentru a cumpăra motorul necesar avionului, unde îl întâlnește pe Traian Vuia, cu care s-a sfătuit, în privința tipului de motor potrivit.

In 1910, pe câmpul Cotrocenilor, Vlaicu a desprins de la sol avionul, care s-a ridicat la o înălțime de 3-4 m, zburând pe o distanță de circa 40 m, după care a aterizat lin. La 23 iulie 1910, Vlaicu, la o nouăîncercare, a zburat din nou, parcurgând o distanță de 400 m, la o înălțime de 4 m. În sfârșit, o a treia încercare, ce a avut loc la 10 august, s-a soldat cu un adevărat succes, pentru că aeroplanul s-a înălțat la câteva zeci de metri, parcurgând o distanță de 4 km. Din acel moment, aparatul se putea compara cu cele mai bune aparate de zbor, existente în lume, în momentul respectiv.

La 27 septembrie 1910, la propunerea Ministerului de Război, Vlaicu a participat la manevrele militare, ce aveau loc în acea toamnă,ducând, în zbor, un mesaj de la Slatina la Piatra-Olt. Din acest moment, România devine a doua țară, dupăFranța, care folosea avionul în scopuri militare.

In 1910, obține brevetul RO 2258 pentru "Mașina de zburat ca un corp în formă de săgeată".În toamna aceluiași an, Aurel Vlaicu a început proiectarea acestui nou aeroplan, pe care, tot cu sprijinul lui Spiru Haret, l-a construit la Școala de Arte și Meserii.

Cu acest nou aparat, "Vlaicu II", avândîmbunătățirisubstanțiale, a luat parte la jubileul organizat cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la înființarea"Asociației pentru literatura și cultura poporului român", sărbătorire care avea loc pe CâmpiaLibertății de la Blaj.

Au urmat turnee aviatice, la Sibiu, Brașov, Iașiși în alte orașe din țară, unde avionul "Vlaicu II" a stabilit o serie de performanțe deosebite (zbor la o altitudine de 1000 m, viteza medie de 90 km/h, acrobații). Pentru toate aceste realizări, la propunerea lui Spiru Haret, Academia Romană i-a acordat premiul "Gheorghe Lazar".

În vara anului 1912, la concursul aviatic internațional de la Aspern-Viena, în compania unor celebri piloți ai vremii, a obținut premiul I, pentru aruncarea unui proiectil, la țintă, de la o înălțime de 300 m, și premiul al II-lea, după cunoscutul pilot francez Roland Garros, pentru aterizarea la punct fix.

Cea mai mare dorință a sa, era săîncerce un zbor peste munțiiCarpați. De aceea, în 1913 a început să lucreze la proiectarea unui nou aparat "Vlaicu III", prevăzut să fie construit, în întregime, metalic. Această idee a sa, era remarcabilă pentru acel moment, deoarece, primele avioane de construcție metalică au apărut mai târziu. Între timp, aflând că un aviator străinintenționa săîncerce un zbor peste Carpați, pe 13 septembrie 1913, Vlaicu a decolat de langă Bucuresti, cu "Vlaicu II", într-un zbor cătremunți, dorind să realizeze primul, aceastăperformanță, la bordul unui avion de construcțieromânească.

Din păcate, proiectul său, la care ținea foarte mult, nu se va realiza, deoarece deasupra comunei Bănești,lângăCâmpina, avionul se prabușește, pilotul săugăsindu-și moartea în acest accident. Acolo se va ridica un monument, care va aminti, pentru totdeauna, curajul și sfărșitul tragic al marelui Vlaicu.

Avionul "Vlaicu III, 1913: După moartea sa, colaboratorii săi,C.Silișteanuși G.Magnani au terminat de construit avionul - Vlaicu III, complet metalic.

În anul 2001 la data de 05 iunie, devine CETĂȚEAN DE ONOARE (post-mortem)al orașului Geoagiu.

 

5. Dr. ing. DUMITRU PRICA (1920-1996)

                 S-a născut în comuna Tilişca, jud. Sibiu, în anul 1920, din părinţii Dumitru şi Paraschiva.Urmează cursurile şcolii primare în comuna natală, apoi urmează cursurile Şcolii inferioare de Agricultură - gradul I–4 ani–1933-1938 la Capcui Basarabia. În 1938 se înscrie şi urmează cursurile Şcolii Medii de Horticultură- gradul II -, de la Băneasa patru ani.Efectuează stagiul militar ca elev la Şcoala de Ofiţeri rezervă 2 ani. Participă ca sublocotenent pe frontul din apus până în Ungaria, când este rănit de o schijă de brand la picior, fiind invalid un an.    

           În anul 1944 a fost decorat cu „Coroana României” clasa a V-a cu spade şi Panglică de „Virtute Militară” în grad de cavaler, ordin de zi nr. 66/1944. Invalid fiind, a urmat cursurile Facultatii de Agronomie din Timişoara în 1945 si a obtinut diploma de inginer agronom. În 1949 a fost condamnat politic pentru un an, detenţia făcând-o la Penitenciarul Popa Sapca din Timişoara.  

             În anul 1950 s-a eliberat si a fost numit de Minister profesor de specialitate la Şcoala Medie Tehnică de Horticultură Geoagiu, funcţionând ca profesor până în 1953 când a fost numit director al Şcolii îndeplinind şi funcţia de profesor.

             În anul 1957 se înfiinţează Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Geoagiu fiind numit ca director al acestei Staţiuni şi cercetător la Laboratorul de Agrotehnică, predând in paralel şi la şcoală ca profesor. Prin competenta si sfaturile lui a contribuit la infiintarea altor centre de cercetare si a mai multor ferme pomicole din tara. A participat la congrese si simpozioane in tara si peste hotare, reprezentand cu cinste scoala romaneasca de horticultura.

             Din anul 1958 rămâne ca cercetător la Laboratorul de Agrotehnică şi la Şcoala Medie de Horticultură din localitate. A publicat în decursul anilor o serie de lucrări cu caracter ştiinţific, fiind de asemenea autorul unor lucrări cu caracter tehnic de popularizare, majoritatea acestora având profil de horticultură. Pentru meritele sale, dr. ing. Dumitru Prică a obţinut Diploma de doctor pentru crearea de soiuri noi, fiind răsplătit şi cu certificatul de inventator pentru „Procedeul de preparare a unor concentrate emulsionabile conţinând metaxiamino-5-triazine”.

  Dr. DUMITRU PRICĂ – În anul 2001 la data de 21.12. primește diploma de CETĂȚEAN DE ONOARE POST MORTEM al orașului Geoagiu.

 

6. Buda Luca - autorul volumului – Cântece de înmormântare și pricesne, fiu al Geoagiului, binecuvântat cu har, manifestat ca un talent muzical aparte, sensibilitate și dragoste față de oameni și slujbele bisericești.

Dl Buda Luca s-a născut în satul Bozeș, în anul 1923, fiind al 9-lea copil al familiei Ioan și Maria Buda. Talentul său s-a făcut simțit încă din copilărie, iar după ce a luptat eroic în cel de-al doilea război mondial, în ultimii 50 de ani nu a lipsit din strana bisericii de unde ne-a înduioșat inimile și ne-a înlăcrimat ochii.

Muzica bisericească de strană constituie exprimarea sufletului poporenilor cu toate bucuriile și cu toate încercările vieții, atât personale cât și ale comunității.

Prin volumul de cântece de înmormântare, pricesne, doine și poezii, editat, dl Buda Luca, păstrează memoria și tradiția comunității din ținutul Geoagiu și o predă cu sfințenie celor ce vor veni.

În anul 2009 la data de 11 iunie, devine „CETĂȚEAN DE ONOARE” al orașului Geoagiu.

7. Dr. ing. Lefter Gheorghe – născut la 25 octombrie 1925, în localitatea Cernătești, jud. Buzău, a urmat cursurile școlii primare în satul natal, iar pe cele liceale în orașul Buzău, absolvindu-le în anul 1945. În anul 1950 i s-a acordat Diploma de inginer agronom de către Facultatea de Agronomie din Timișoara. A lucrat o scurtă perioadă într-o unitate IAS și ca profesor de specialitate la Liceul Agricol din Geoagiu, jud. Hunedoara. Prin concurs a obținut postul de Cercetător Științific la Stațiunea Experimentală Pomicolă Geoagiu. În perioada 1951-1990 a efectuat studii experimentale în domeniul protecției plantelor (fitopatologie, entomologie, ecologie, acarologie, fitofarmacie). În anul 1969 a obținut titlul științific de Doctor în Agronomie. A făcut o specializare în Franța în perioada – martie – iunie 1970, având ca temă combaterea biologică a insectelor dăunătoare în plantațiile de pomi.

Rezultatele cercetărilor efectuate au fost concretizate în lucrări științifice, articol de îndrumare tehnică, recenzii, broșuri, cărți. În aceste lucrări s-au adus contribuții cu privire la biologia, ecologia și măsurile de prevenire și combatere a principalelor specii de agenți fitopatogeni, insecte și acarieni pomilor fructiferi.

A publicat singur și în colaborare 40 lucrări ștințifice din care 2 în Franța, 60 articole de îndrumare tehnică, 6 broșuri, precum și cărțile: Prognoza în protecția plantelor, Agendă agricolă, Protecția pomilor și arbuștilor fructiferi, Combaterea acarienilor în culturile horticole, Agenda fitosanitară, Bolile dăunătoare speciilor sâmburoase, Combaterea bolilor și dăunătorilor specilor semințoase, Prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor din grădina de lângă casă.

A mai publicat 6 manuale școlare de entomologie și protecția plantelor destinate liceelor agricole.

Prin activitatea sa ștințifică și practică, Dr. Ing. Gheorghe Lefter a adus o contribuție meritorie la modernizarea pomiculturii românești.

8. CORNEL CISMAS(n. 1927)

S-a născut în localitatea Gelmar, sat situat în stânga Mureşului, în raza oraşului Geoagiu. După cursurile primare în localitate, a urmat Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” din Orăştie, terminând în promoţia 1946. Este absolvent al Facultăţii de Filologie, Universitatea „Victor Babeş” din Cluj, promoţia 1950, în specialitatea limba şi literatura română.

A funcţionat ca dascăl de limba română la Răşcădia, judeţul Caraş-Severin, la Centrul Şcolar Agricol Geoagiu (1951-1955), ca profesor şi director adjunct, şi mai târziu la Liceul „Decebal” din Deva, tot ca profesor şi director adjunct (1982-1987). A îndeplinit funcţii de conducere în învăţământul hunedorean, ca şef al Secţiei de învăţământ din Deva şi 9 ani ca şef adjunct al Secţiei de învăţământ al Regiunii Hunedoara. Între anii 1968-1969, a lucrat la Institutul de Perfecţionare a Cadrelor Didactice Cluj, Centrul Metodic Deva, ca lector şi şef de catedră. Între 1969-1971, a fost inspector general în Ministerul Învăţământului din Bucureşti, iar între anii 1971-1972, directorul Casei Corpului Didactic Deva. Tot timpul, în aceste funcţii s-a dovedit un sprijinitor al dascălilor, plin de omenie şi corectitudine, om de rară modestie. A colaborat la publicaţii locale sau centrale, ca: Drumul Socialismului (Deva), Cuvântul Liber (Deva), Revista „Mihai Eminescu”(Sidney-Australia), Buletinul Societăţii de Ştiinţe Filologice (Bucureşti). A publicat numeroase articole despre scriitori clasici şi contemporani români, recenzii, a colaborat la volume omagiale şi altele, privind diferite compartimente de învăţământ.Dintre publicaţiile sale, amintim: „Cu Gheorghe Eminescu” în Profil Eminescian, editat de Casa Corpului Didactic Deva în 1973, studiu în care autorul consemnează: „Mihai Eminescu rămâne un subiect inepuizabil, pentru că din opera acestui mare gânditor şi făurar de limbă românească, noul apare mereu, ca nişte „colonii de lumi pierdute” care „vin din sure văi de haos pe cărări necunoscute”, (pag.189).

Cuvânt înainte”, la Tinereţe fără Bătrâneţe, culegere de folclor tipărită la Deva în 1961, „Liviu Rebreanu în programele şi manualele şcolare”, „Munca cu elevii în afara clasei, mijloc de consolidare a cunoştiinţelor literare”, „Consemnări”, prezentarea cărţii lui P. Popa „Cu mâinile în flăcări”, „Bietul Gaudeamus”, „Dor de Eminescu”, „Eminescu – 105 ani de la moarte”, „În locul acela odată a trăit un om”, „Lucian Blaga – 100 ani de la moarte”, în Revista „Mihai Eminescu”, nr. 20, Sidney – Australia. În acest studiu universitar, adresat comunităţii române din Australia, cât şi cititorilor din ţară, Cornel Cismaş precizează: „Când i s-a propus lui (Blaga) să revină la catedra de la care fusese izgonit, Blaga a dovedit aceeaşi demnitate şi verticalitate care l-au caracterizat în toată viaţa, refuzând. Era prea târziu, socotea el. Puţinii ani de viaţă care i-au mai rămas, Blaga i-a dăruit creaţiei sale poetice şi filozofice, preferând să fie un „Mare Anonim”, rămas însă în literatura şi gândirea românească ca o stea ce străluceşte puternic, având o nobilă ascendenţă eminesciană”, (pag. 4-5).

Prin toate contribuţiile, profesorul Cornel Cismaş face parte din galeria oamenilor de seamă de la Geoagiu.

9. Dr. Ing. ILISIE PASC – s-a născut la 1 februarie 1932 în satul Văleni, orașul Geoagiu, jud. Hunedoara.

A absolvit Școala tehnică Horticolă Geoagiu în anul 1951 și Facultatea de Horticultură din București în anul 1956.

Încadrat ca Cercetător la Stațiunea de Pomicultură Geoagiu, încă de la înființarea acesteia, parcurge treptele corespunzătoare în cercetare, până la cea de Cercetător principal gradul I și își susține Teza de Doctorat în anul 1966. Laboratorul de agrochimie pe care l-a organizat la Stațiunea Geoagiu, a fost de real folos, nu numai pentru aprofundarea propriilor cercetări, ci și pentru ale cercetărilor de alt profil.

A fost directorul SCPP Geoagiu în perioada 1984-1989.

Dr. Ing. Ilisie Pasc s-a consacrat cercetărilor referitoare la folosirea îngrășămintelor în pomicultură, aducând contribuții originale privind: fertilizarea la plantare, eficacitatea formelor și dozelor de îngrășăminte în livezile tinere și pe rod, eficacitatea îngrășămintelor verzi și a celor foliare, modificările produse de îngrășăminte în frunze și fructe, etc.

Dr. Ing. Pasc Ilisie și-a adus contribuția la fundamentarea ștințifică a folosirii îngrășămintelor în livezi, prin stabilirea limitelor de interpretare a indicilor agrochimici ai solurilor și a celor de compoziție chimică a funzelor, care caracterizează starea de nutriție a pomilor din țara noastră. În funcție de acești indici a elaborat metoda de stabilire a felurilor și dozelor de îngrășăminte pe baza cartării agrochimice și a diagnozei foliare.

Pe această linie sunt deosebit de utile practic publicațiile sale: Fertilizarea rațională a livezilor, Ghid pentru alcătuirea planurilor de fertilizare, Tabele și monograme agrochimice (Editura CERES, 1982).

El a avut de asemenea, preocupări privind normarea pe cale chimică a încărcăturii de fructe; stabilind momentul aplicării și concentrația optimă pentru diferite substanțe, de proveniență românească și străină, active din punct de vedere fiziologic.

Este autor la unele soiuri de nuc, omologate de Stațiune, contribuția sa fiind aceea de stabilire a compozițiilor chimice.

Rezultatele cercetărilor sale au fost concretizate în referate și comunicări susținute în sesiuni ștințifice și publicate în Analele Institutului de la Pitești, în lucrări de îndrumare tehnică, publicate în revistele de specialitate, broșuri, manuale, tratate, în total 55 de titluri, din care 21 ca singur autor și 9 ca prim autor.

10.Dr. ing. STELIAN PUŞCAŞU (n.1934 )

S-a născut la 17 martie 1934 în satul Homorod Geoagiu, judeţul Hunedoara. A urmat Şcoala Generală din Geoagiu,. Este absolvent al Şcolii Medii Tehnice Horticole Geoagiu, promoţia 1953. Continuă studiile la Facultatea de Agronomie din Iaşi, pe care o termină în anul 1962. Începând din anul 1962 este profesor-director la Şcoala Profesională de Mecanici Agricoli şi la Liceul Agroindustrial din Fălticeni, până în 1978 când a fost transferat ca director la Liceul industrial nr. 3 din Suceava. Rămâne aici până în anul 1989 când a venit prin transfer la Staţiunea de Cercetări Pomicole Geoagiu, pe post de inginer şef, activitate desfăşurată până în anul 1996 când s-a pensionat. În învăţământ a avut toate gradele didactice, susţinându-şi doctoratul în agronomie în 1982. Este membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, posedând carnetul cu numărul 2438 din 25 aprilie 1989.
În cadrul sesiunilor organizate la Institutul Agronomic din Iaşi şi la sesiuni organizate la Suceava a susţinut o serie de comunicări ştiinţifice, bine apreciate. A tipărit de asemenea lucrări de specialitate şi a publicat multe articole pe teme agricole şi educative în presa locală şi centrală. Dintre lucrările şi comunicările sale ştiinţifice amintim:
-Îndrumător de cunoştinţe tehnico- practice din agricultura şi silvicultura zonei montane(Editura Ceres Bucureşti,1987).

-Manual de entomologie- pentru grupurile şcolare agricole(clasele X-XI), Editura Tehnică Agricolă 1992.

-Manual de agrometeorologie şi pedologie pentru clasa a IX licee agricole, specialitatea montanologie.
-Studiul aminoacizilor liberi din fructele de măr Kalterer Bohmer, prin metoda cromatografică (cercetări agronomice în Moldova, vol. 2(70)-1985).

-Influenţa fertilizării asupra creşterii şi fructificării la soiul de măr Kalterer Bohner, în bazinul pomicol Fălticeni (cercetări agronomice în Moldova (vol. 1) - Iaşi -1982).
-Rentabilitatea producţiei de fructe în bazinul pomicol Fălticeni.

-Contribuţia Liceului nr. 3 Suceava la pregătirea forţei de muncă pentru agricultura şi industrie alimentară a judeţului Suceava.

In prezent este consilier local al orasului Geoagiu.

11. Dr. ing. VASILE V. RADU (n.1944)

S-a născut la 11 noiembrie 1944 în oraşul Sibiu. A urmat şcoala pedagogică de băieţi din Blaj în perioada 1951-1954, iar cursurile gimnaziale şi liceale la Liceul TeoreticIacob Mureşianudin aceeaşi localitate. Din toamna anului 1962 este admis la Facultatea de Horticultură a Institutul AgronomicNicolae BălcescuBucureşti, pe care a absolvit-o în anul 1967, când a obţinut diploma de inginer horticultor. Este repartizat la SCPP Geoagiu. Se specializează în studiul soiurilor, la speciile seminţoase şi sâmburoase; urmează cursurile de iniţiere în informatică de la Institutul Agronomic Timişoara, iar în anul 1991 obţine titlul ştiinţific de Doctor în agronomie. Este cercetător din anul 1978, cercetător principal din 1983 şi cercetător ştiinţific principal gradul II din 1991.

A verificat numeroase soiuri şi hibrizi din speciile de măr, păr, prun, cireş, vişin şi arbuşti fructiferi, fiind printre primii cercetători care au efectuat studii agrobiologice complete asupra soiurilor de măr spur. În acelaşi timp a contribuit la omologarea unor soiuri noi, la stabilirea sortimentelor zonale , la asigurarea unui material săditor pomicol autentic şi sănătos, la înfiinţarea de plantaţii mamă de ramuri altoi cu material biologic valoros şi la crearea fondului de germoplasmă din staţiune, în vederea obţinerii de noi soiuri şi portaltoi la măr, prun şi nuc. Are peste 55 de lucrări publicate în Anale, reviste de specialitate, broşuri, din care 18 singur sau prin autor. Este coautor la manualul şcolarHORTICULTURA, specialitatea montanologie.

S-a preocupat, în mod deosebit, de introducerea în cultură a noilor soiuri valoroase şi de dezvoltarea pomiculturii, participând în calitate de consultant tehnic şi ştiinţific, la elaborarea de studii de fezabilitate, proiecte de înfiinţare de livezi şi de execuţie pe teren, în judeţele Alba şi Hunedoara. Anual a organizat expoziţii de fructe în judeţul Hunedoara şi a participat la concursurile republicane. A redactat împreună cu alţi colegi pliante şi articole de popularizare privind sortimentul şi tehnologii de înfiinţare şi întreţinere a plantaţiilor pomicole.

12. Prof.Univ dr. ing. MIHAI RUSU (n.1947 )

S-a născut la 21 iunie 1941 în Geoagiu şi este fiul lui Iosif (preot) şi al Anei. A urmat Liceul „Aurel Vlaicu” Orăştie, terminând cu promoţia de absolvenţi din 1959. Ca elev a participat în doi ani la Olimpiada de limba română, faza naţională. A urmat Facultatea de Agricultură din Cluj, absolvită în 1964 şi a devenit inginer agronom.

Între anii 1965-1970 a fost cercetător ştiinţific agrochimie la SCA Livada, iar doi ani după aceea a fost şef oficiu pentru studii pedologice şi agrochimice la Satu Mare. Din 1973 şi până în 1990 a deţinut aceeaşi funcţie la Alba Iulia, pentru ca din 1990 şi până în prezent să fie şef de lucrări, conferenţiar şi profesor universitar, titularul Catedrei de, Agrochimie din USAMV din Cluj. Mihai Rusu este secretar ştiinţific al Consiliului facultaţii de Agricultură din 1992, şef de catedră Agrotehnică, Agrochimie, Ecologie.Din1996, prorector al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj.

Între specializările şi documentările făcute în ţară şi străinătate amintim: agrochimie şi pedologie, specializare şi documentare în Franţa,1993, documentare la Universitatea Tehnică din Lisabona în 2001 şi la Universitatea Hohenheim în 2001. Mihai Rusu a avut schimb de lucrări, colaborări în programe şi teme de cercetare cu Facultatea de Agricultură Drenten – Olanda, Universitatea Vancouver – Canada, Serviciul de Pedologie şi Agrochimie din Leuven – Belgia. Prof. univ. dr. ing. Mihai Rusu este membru al mai multor societăţi profesionale, între care: Consiliul Naţional al Societăţii Naţionale Române de Ştiinţa Solului, Societatea Naţională de Protecţia Plantelor, Filiala pentru Transilvania, membru asociat al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

În decursul anilor a participat la sesiunile ştiinţifice anuale şi ale secţiilor de cercetare ale ICCCPT Fundulea, cu 40 de referate din domeniul agrochimiei, la al IX-lea Congres Mondial al Îngrăşămintelor la Gent – Belgia, precum şi la multe alte manifestări organizate la Bucureşti, Satu Mare, Alba Iulia, Maramureş, Hunedoara, Sibiu şi altele. Este autorul mai multor lucrări ştiinţifice publicate: cărţi, tratate, monografii, manuale, cursuri universitare şi coautorul la editarea Compendiului de Agrochimie, tipărit în 1994. Are două brevete de invenţii.

Ca realizări deosebite amintim faptul a contribuit la organizarea a trei laboratoare de agrochimie şi pedologie şi a unei Case de vegetaţie la SCS Livada, OSPA Satu Mare şi OSPA Alba Iulia. A contribuit de asemenea la formarea colectivelor de specialişti în domeniul de cercetare al ştiinţei solului şi agrochimiei. Lista sa de publicaţii cuprinde numeroase titluri unde Mihai Rusu este autor şi coautor. La vârsta pe care o are acum, prof. univ. dr. ing. Mihai Rusu este în plină putere de muncă intelectuală. Aşteptăm deci, noi contribuţii ştiinţifice publiciste, iar locul de om de seamă al oraşului Geoagiu îi este asigurat cu prisosinţă.

13. Dr. ing. IOAN G. DEACONU (n.1949 )

S-a născut la 22 aprilie 1949, în Bucureşti. Cursurile primare, secundare şi universitare le-a făcut în Bucureşti. Este inginer horticol, seria 1973. După absolvirea Facultăţii de Horticultură din Bucureşti(1973) a fost repartizat în cercetare, la Staţiunea de pomicultură din Geoagiu, judeţul Hunedoara unde lucrează şi în prezent, în specialitatea ameliorarea nucului.
A
parcurs treptele corespunzătoare în cercetare, până la aceea de cercetător principal II şi este doctorand în cadrul ASAS. ,Ing. Ioan Deaconu a efectuat selecţia unor tipuri de nuc de la Sibişel, Geoagiu şi alte centre hunedorene renumite pentru cultura nucului; în acelaşi timp a creat soiuri autohtone de nuc, noi portaltoi prin hibridări dirijate şi a contribuit la precizarea metodelor de altoire. Astfel, în anul 1979 au fost omologate soiurile de nuc : Sibişel 44, Geoagiu 65, Germisara şi Orăştie, iar în anul 1985 soiul Sarmis, la toate fiind autor principal.

A publicat 24 de lucrări, singur sau în colaborare, unele în reviste de prestigiu. A efectuat un stagiu de lucru în Franţa (la INRA Bordeaux, în 1981) şi a participat la simpozioanele internaţionale privind nucul, care a avut loc în Turcia (1989) , Spania (1991) , Belgia (1993) , şi Portugalia (1995) , stabilind relaţiile de colaborare şi schimb de experienţă cu specialişti în domeniu. Ca secretar ştiinţific al Staţiunii Geoagiu şi-a adus aportul la orientarea cercetărilor conform cerinţelor zonei şi a contribuit la introducerea în practică a rezultatelor experimentale. În prezent este directorul Staţiunii de Cercetări Pomicole din oraşul Geoagiu.

14. Prea Fericitul Părinte Dr. Daniel Ciobotea, Prof Univ Dr. Liviu Stoica, Ing. Cornel Cazan, Av. Ana-Maria Mihălcescu - În anul 2008 la data de 24 aprilie, toți primesc diplomele de „CETĂȚEAN DE ONOARE” al orașului Geoagiu:

- Prea Fericitul Părinte Dr. Daniel Ciobotea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, fiu al Mitropoliei Banatului, de care aparținem și noi hunedorenii, născut la data de 22.07.1951, în satul Dobrești, comuna Bara, jud. Timiș, pentru activitatea sa pastorală și culturală deosebit de bogată (cărți de rugăciuni, cărți de cult, studii și articole publicate în diverse reviste) și cărți care întregesc personalitatea Preafericirii Sale binecunoscută în țară și străinătate.

- Prof Univ Dr. Liviu Stoica – doctor în științe medicale, născut la data de 24.01.1956, în satul Mermezeu-Văleni, oraș Geoagiu, personalitate a vieții științifice, colaborator ai univ din Franța, Marea Britanie și SUA, care s-a implicat în multe activități culturale, tradiționale, desfășurate în orașul nostru și a contribuit la promovarea imaginii orașului.

- Ing. Cornel Cazan – născut la data de 14.11.1943 în satul Gelmar, oraș Geoagiu, care s-a implicat în activitatea de dezvoltare economico-socială a orașului prin aprobarea și realizarea rețelei de electrificare a satelor Mermezeu și Văleni, extinderea branșamentelor la rețeaua electrică a 50 case din Cartierul muzicanților, de asemenea a sprijinit realizarea obiectivului de investiții – Microhidrocentrala din Geoagiu Băi.

- Av. Ana-Maria Mihălcescu – născută la data de 03.01.1968, în localitatea Deva, jud. Hunedoara, membră a Uniunii Internaționale a Avocaților, care în anul 2004, a fondat asociația non-profit – Germisara, având ca obiect activități de sprijinire a bisericii ortodoxe române, cu scopul principal de a construi o mănăstire în zona Geoagiu (proiectul fiind în curs de derulare), a organizat anual Școala de vară de limbă engleză pentru copii din orașul Geoagiu, a promovat tradițiile culturale de pe Valea Geoagiului, prin spectacole folclorice, iar în anul 2006 a produs un CD cu colinde tradiționale.

În anul 2008 și 2011 a organizat împreună cu Primăria orașului Geoagiu și TVR - Festivalul de folclor al românilor de pretutindeni – Ileana Rus.

15. Maior Tiberiu Iancu – născut în locurile natale ale – vulturului din Carpați - , satul Aurel Vlaicu, în anul 1972,. Tânărul Tiberiu Iancu a urmat o carieră militară, absolviind în anul 1995, școala de infanterie militară, și devenind un ofițer competent în cadrul trupelor speciale ale Ministerului Apărării Naționale. În activitatea desfășurată, s-a remarcat ca un bun specialist și prin jertfa sa, s-a distins în rândurile bravilor ofițeri ai armatei române, făcând cinste locurilor natale.

Maiorul Tiberiu Iancu, ofițer experimentat, care și-a pierdut viața în data de 11.05.2005, pe Aerodromul din Câmpia Turzii pe timpul executării unor exerciții de antrenament de parașutare, organizat de UM 01049 Someșeni.

În anul 2009 la data de 11 iunie, devine CETĂȚEAN DE ONOARE (post-mortem) al orașului Geoagiu.

 16. COCA GEORGE CONSTANTIN:

- născut la data de 17.03.1983, în Geoagiu, fiul lui Nicolae și Mioara, care a fost elev al Colegiului Tehnic Agricol Geoagiu, după terminarea liceului s-a înscris la Facultatea de Educație Fizică și Sport a Universității de Vest Timișoara, unde s-a făcut remarcat încă de pe băncile facultății, fiind multiplu medaliat la competițiile naționale și internaționale în sportul de performanță karate, obținând titlul de Campion Național și European.

În urma numeroaselor premii și a rezultatelor de excepție obținute în acest sport, a primit în anul 2006 titlul de – Maestru al sportului – acordat de Agenția Națională a Sportului.

În anul 2007 la data de 20 martie, devine „CETĂȚEAN DE ONOARE” al orașului Geoagiu.

Turism

Vizitați stațiunea Geoagiu Băi în orice sezon.
Pentru mai multe informații accesați secțiunea Turism a site-ului.


Personalități

Ion Budai-Deleanu , Aurel Vlaicu sau Gavril Todică sunt câteva din personalitățile orașului Geoagiu.
Mai multe informații găsiți în secțiunea Personalități.

Tradiții

Călușarul, șezătorile și clăcile și strigarea peste sat sunt câteva din tradițiile noastre.
(mai multe în secțiunea Localități-Informații generale)

C.Romanilor nr.141 Geoagiu 335400
E-mail: primaria @ geoagiu.ro
Tel./Fax : 0254 / 248880, 248881

bannerschengen

Formular de contact

Email:
Subiect:
Mesaj:
Introduceți rezultatul operației 2+2